Proiectarea vapoarelor fiind intr-un continuu progres si vapoarele britanice avand la activ o lista lunga de calatorii in conditii de siguranta, propietarii de vapoare si autoritatile care se acupau cu reglementarea navigatiei au decis ca barcile de salvare nu reprezentau o prioritate. A fost stabilit un numar minim de barci de salvare, utilizand o formula bazata pe greutatea vasului. Aceasta formula fusese actualizata ultima data in 1894, cand toate vapoarele aveau o greutatemai mica de 20000 de tone. Aceasta insemna ca vapoare precum Olympic si Titanic, care erau concepute pentru a transporta maximum 3500 de oameni fiecare, trebuia sa aiba locuri in barcile de salvare doar pentru 962 de pasageri, adica pentru mai putin de unul din 3 oameni care s-ar fi aflat la bord.
In realitate, Titanicul avea mai multe barci de salvare decat cere regulamentul: avea 16 barci normale si 4 barci pliante, care erau concepute sa tina 1178 de oameni. Barcile de salvare normale si 2 dintre cele pliante (C si D) erau montete pe gruie de ambarcatiuni, pe puntea vasului. Celelalte barci pliante (A si B), erau depozitate pe acoperisul cabinelor ofiterilor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu